În audit, verificarea presupune procesul de verificare a exactității valorii activelor și pasivelor. Auditorul verifică acuratețea în ceea ce privește titlul și existența unui activ, după cum arată registrele societății.
Evaluarea activelor înseamnă determinarea valorii activului specific al întreprinderii la data bilanţului. Aceasta implică testarea valorii corecte a activelor în funcție de utilitatea acestora. Pe scurt, totul este să aflu valoarea bănească a unui activ, la care activul apare în registrele de conturi ale companiei.
Introducere
Scopul efectuării unui audit este de a afla dacă situația financiară a companiei reprezintă poziția sa financiară reală într-un mod adevărat și corect. De altfel, doar prezența unei înregistrări în conturi nu dovedește existența activelor la data bilanţului.
Mai exact, înscrierea în evidența companiei indică faptul că activul ar trebui să existe. Cu toate acestea, sarcina auditorului este să se asigure că activul există și în realitate și nu numai în cărți. În plus, valoarea care apare în Bilanțul Societății este corectă. Prin urmare, verificarea și evaluarea împreună formează o parte indispensabilă a unui audit.
În această postare, veți cunoaște diferența dintre verificare și evaluare.
Conținut: Verificare Vs Evaluare
Diagramă de comparație
Definiție
Diferențele cheie
Concluzie
Diagramă de comparație
| Baza pentru comparație | Verificare | Evaluare |
|---|---|---|
| Sens | Verificarea este procesul prin care auditorul verifică dacă activele afișate în bilanţ, există în numele afacerii. De asemenea, confirmă dacă acestea există sau nu în realitate sau dacă există vreo taxă asupra lor. | Evaluarea este examinarea valorii reale a activelor și pasivelor întreprinderii, așa cum sunt prezentate în bilanţ. |
| Timp | Are loc la sfârșitul exercițiului financiar. | Are loc pentru tranzacțiile pe întregul an. |
| Obiectiv | Pentru a verifica existența, proprietatea și deținerea bunurilor. | Pentru a afla valorile reale ale activelor conform GAAP. |
| Cine execută lucrarea? | Auditor | management |
| Sfat | Auditorul nu caută sprijin extern pentru verificare. | Auditorul poate solicita consiliere de la evaluatori pentru evaluare. |
| Bază | Fapte și informații | Estimări |
| Evidenta documentara | Act de proprietate, chitanță de plată etc. | Certificat oferit de proprietari, directori sau experți. |
| Performanța Muncii | Munca este efectuată de un auditor sau personalul acestuia. | Munca este efectuată de personalul clientului, dar testată de un auditor sau personalul acestuia. |
| Garantie de catre auditor | Auditorul garantează verificarea activelor și pasivelor. | Auditorul nu garantează acuratețea evaluării activelor și pasivelor. |
| Natură | Obiectiv | Subiectiv |
| Secvenţă | Al doilea | Primul |
Definiţia Verification
Verificarea afirmă dovada probei. Confirmă activele și pasivele, la data Bilanțului. Auditorul verifică dacă înregistrările înregistrate în bilanţul firmei clasifică corect elementele în active şi pasive.
Pe scurt, verificarea îl satisface pe auditor cu privire la autenticitatea activelor și pasivelor.
În plus, în momentul verificării bunurilor, este de preferat să se împartă bunurile în două grupe:
- Activele care sunt achiziționate în cursul anului analizat.
- Activele care sunt deținute la data bilanţului anterior.
În primul caz, este pertinent să garantăm dobândirea acestora. În acest sens, are loc verificarea aspectelor de cost și autorizare.
Activități în Verificare
- Compararea conturilor contabile ale activelor cu bilanţul contabil.
- Verificarea existentei fizice a activelor la data Bilantului.
- Asigurarea faptului că scopul achiziționării de active este pentru uz comercial și sunt utilizate numai pentru asta.
- Asigurarea că achiziția de active este autorizată de către funcționarul desemnat.
- Confirmarea faptului că activele sunt de fapt deținute numai de firmă.
Elemente de verificare
Verificarea Activelor presupune:
- Existenţă: Activele există la data bilanţului.
- Evaluare: Activele sunt evaluate corect în bilanţ.
- Proprietate: Proprietatea legală și titlul aparțin întreprinderii.
- Deţinere: Posesia bunurilor revine întreprinderii.
- Încărca: Activele sunt gratuite de orice taxă.
- Utilizare: Activele sunt achiziționate pentru afaceri, iar Bilanțul le dezvăluie.
Verificarea datoriilor presupune:
- Existenţă: Datoriile care apar în Bilanț sunt de fapt datorate pentru plată.
- Obligaţie: Datorii care indică crearea de obligații comerciale față de părți externe pentru funcționarea legală a afacerii.
- Completitudine: Verificați dacă toate datoriile cunoscute au fost contabilizate corespunzător. De asemenea, pasivele contingente apar ca o notă de subsol a bilanţului contabil.
- Evaluare: Datoriile apar în situația financiară la o valoare corectă și rezonabilă.
- Dezvăluire: Asigurarea că există o clasificare și dezvăluire adecvată a datoriilor în situațiile financiare conform principiilor contabile relevante.
Citește și: Diferența dintre confirmare și verificare
Definiţia Valuation
Evaluarea activelor se referă la evaluarea exactității valorii activelor pe baza utilității care figurează în Bilanțul firmei la sfârșitul exercițiului financiar. Facilitează verificarea poziţiei financiare corecte a întreprinderii. Acoperă:
- Colectarea tuturor informațiilor necesare despre evaluare.
- Analizând toate cifrele
- Confirmarea faptului că evaluarea respectă regulile GAAP.
- Asigurarea consecvenței în metodele urmate pentru evaluarea activelor în fiecare an.
- Obținerea unei opinii despre acuratețea evaluării.
Probleme legate de evaluare
- Verificarea dacă activele trebuie evaluate la valoarea de înlocuire sau realizabilă.
- Evaluarea activelor la momentul inflației.
- Valoarea defalcată sau valoarea de rebut a activelor.
Obiectivele evaluării
Evaluarea are ca scop:
- Evaluați situația financiară reală a întreprinderii.
- Determinați poziția reală a activelor la data bilanţului.
- Verificați modul de investiție al capitalului companiei.
- Estimați fondul de comerț al firmei.
- Identificați diferența de valoare a activelor în momentul în care compania le-a achiziționat și la data bilanţului. De asemenea, aflați motivele diferenței.
Tipuri de evaluare
- Valoare de inlocuire: Suma necesară pentru achiziționarea unui alt activ de tip similar care să îl înlocuiască pe cel existent.
- Valoare Realizabilă: Suma pe care ar obține un activ existent dacă compania îl vinde pe piața liberă.
- Valoarea de rupere sau Valoarea de resturi: Suma pe care o companie o realizează dacă vinde un anumit activ atunci când acesta se dovedește a fi neutilizabil.
- Valoarea cărții: Valoarea la care activele apar în registrele de conturi ale întreprinderii.
- Valoarea de lichidare: Valoarea pe care o firmă o primește pentru activ la momentul lichidării Societății.
- Pretul: Prețul la care societatea a cumpărat activul.
- Pretul din magazin: se referă la prețul predominant pe piață la o anumită dată pentru acel activ. În esență, este suma pe care cumpărătorul este gata să o plătească pentru vânzarea activului la acea dată anume.
Indică să reflecteze
Trebuie reținut că activele sunt evaluate luând în considerare următoarele puncte:
- Costul original
- Durata de viață estimată a activului
- Uzura bunului
- Valoarea de spargere a activelor
- Șansele ca activele să devină învechite
În plus, auditorul trebuie să asigure corectitudinea bazei de evaluare și calcul. El trebuie să confirme că sunt create provizioane pentru neprevăzute. În plus, obiectivul principal al evaluării activelor este acela de a demonstra că bilanţul indică o imagine fidelă a întreprinderii. De asemenea, el trebuie să confirme că conturile sunt libere de orice manipulări care umfla profiturile companiei.
Citește și: Diferența dintre contabilitate și audit
Diferențele cheie între verificare și evaluare
- Verificarea se ocupă cu examinarea drepturilor de proprietate, existența și deținerea acestora împreună cu evaluarea. În schimb, evaluarea se referă la stabilirea valorii reale a activelor și pasivelor unei întreprinderi în termeni monetari, pe care întreprinderea o prezintă în bilanț.
- Verificarea presupune verificarea autenticității titlului de proprietate și evaluarea activelor întreprinderii. În schimb, evaluarea implică evaluarea caracterului adecvat al metodelor pe care o companie le utilizează pentru evaluarea activelor și pasivelor.
- Obiectivul verificării este acela de a afla dacă activele și pasivele pe care le deține o companie apar cu acuratețe în situația financiară la valorile lor corecte. Dimpotrivă, obiectivul evaluării este de a se asigura că evaluarea activelor și pasivelor întreprinderii este corectă. De asemenea, compania a respectat regulile prescrise.
- Procesul de verificare nu necesită servicii de la alți experți din partea auditorilor. Însă, procesul de evaluare are nevoie de serviciile evaluatorului.
- În cazul verificării, auditorul nu eliberează un certificat specific pentru verificarea activelor și pasivelor. Spre deosebire de aceasta, atunci când firma caută servicii de la un evaluator pentru evaluarea activelor și pasivelor, atunci acesta trebuie să furnizeze un certificat de evaluare.
- Auditorul sau personalul său efectuează munca de verificare. Pe de altă parte, personalul clientului efectuează munca de evaluare, dar auditorul efectuează testarea acesteia.
- În timp ce, verificarea este obiectivă, deoarece se bazează pe dovezi documentare și pe examinarea fizică. Spre deosebire de aceasta, evaluarea este subiectivă deoarece se bazează pe dovezi documentare și certificate pe care un evaluator și funcționarii clientului.
- Evaluarea precede munca de verificare.
Concluzie
Mai presus de toate, evaluarea activelor este o parte integrantă a verificării. În lipsa evaluării activelor și pasivelor, verificarea nu va fi posibilă. Verificarea include altele decât evaluarea, examinarea drepturilor de proprietate, existența bunului și verificarea dacă acestea sunt libere de orice taxă sau ipotecă.
Diferențele înrudite
