Audit înseamnă o examinare a registrelor de conturi, efectuată cu scopul de a stabili faptul că înregistrările contabile prezintă o imagine fidelă și fidelă. Mulți oameni sunt confuzi în mijloc audit statutar și audit fiscal în acest context. În timp ce primul este un audit efectuat în temeiul Legii companiilor, cel de-al doilea este un audit efectuat în temeiul Legii privind impozitul pe venit.
Regulile legate de auditul situațiilor financiare ale unei entități sunt tratate în audit statutar. La cealaltă extremă, prevederile legate de impozitare sunt tratate în audit fiscal. Citiți acest articol pentru a afla diferențele dintre auditul statutar și auditul fiscal.
Conținut: Audit Statutar Vs Audit Fiscal
Diagramă de comparație
| Baza pentru comparație | Audit statutar | Audit Fiscal |
|---|---|---|
| Sens | Auditul statutar este auditul făcut obligatoriu de lege. | Auditul fiscal este un audit făcut obligatoriu de Legea privind impozitul pe venit, în cazul în care cifra de afaceri/încasările brute ale evaluatorului atinge limita specificată. |
| Executat de | Auditor extern | Contabil autorizat |
| Auditul de | Înregistrări contabile complete. | Chestiuni legate de impozite. |
| Scop | Pentru a asigura fiabilitatea și transparența situațiilor financiare. | Pentru a asigura menținerea corectă a registrelor de conturi și acestea reflectă cu adevărat venitul impozabil al evaluatorului. |
Definiția auditului statutar
Un audit statutar este un audit, care devine obligatoriu prin lege. Scopul este de a verifica veridicitatea și corectitudinea înregistrărilor contabile. Numirea auditorilor, revocarea acestuia, drepturile și îndatoririle, remunerația, se stabilesc potrivit prevederilor legii, în măsura în care sunt aplicabile organizației.
În cazul societăților, auditorul este numit de către acționari în cadrul adunării generale anuale (AGA), iar remunerația este fixată și de aceștia. Companiile înregistrate în conformitate cu Companies Act, 1956 trebuie să-și facă conturile auditate de un contabil autorizat, numai după întocmirea situațiilor financiare. Auditorul statutar își prezintă raportul, în care își exprimă opinia cu privire la imaginea fidelă a conturilor finale. În plus, asigură conformitatea situațiilor financiare conform prevederilor actului.
Definiţia Tax Audit
Auditul fiscal este definit ca un audit al conturilor contribuabilului, de către un contabil autorizat, în conformitate cu cerințele secțiunii 44AB, în care auditorul trebuie să își exprime opiniile și observațiile prin intermediul raportului de audit.
Un audit care este considerat obligatoriu, în temeiul Legii privind impozitul pe venit, 1961, numai cu condiția ca: Evaluatul este acoperit de definiția de persoană conform Legii privind impozitul pe venit, care desfășoară o afacere sau o profesie cu scopul de a obține profit/câștig , ține evidența contabilă, profiturile sau câștigurile sunt calculate conform capitolului IV, unde veniturile sunt supuse impozitării și pierderile sunt admisibile.
Evaluatul angajat în afacere, a cărui cifră de afaceri este mai mare de Rs. 1 Crore și pentru evaluatorul angajat într-o profesie, în care veniturile lor brute de mai sus Rs. 25 de lakhs. Evaluatul trebuie să-și auditeze contul, dacă cifra de afaceri/încasările brute depășesc limita prevăzută, chiar și venitul său este mai mic decât venitul impozabil. Acesta asistă ofițerul evaluator, în stabilirea venitului impozabil al evaluatorului, conform diferitelor prevederi ale Legii.
Diferențele cheie între auditul statutar și auditul fiscal
Diferențele dintre auditul statutar și auditul fiscal se evidențiază în mod clar din următoarele motive:
- Un audit, care este cerut de statut (lege) este cunoscut ca audit statutar. Auditul fiscal este un audit făcut obligatoriu de Legea privind impozitul pe venit dacă cifra de afaceri a evaluaților atinge limita specificată.
- Auditul statutar este efectuat de auditori externi, în timp ce auditul fiscal este efectuat de un contabil autorizat.
- Auditul statutar este auditul înregistrărilor contabile complete. În schimb, Auditul Fiscal este auditul tranzacțiilor fiscale.
- Scopul auditului statutar este de a asigura fiabilitatea și transparența, veridicitatea și corectitudinea situațiilor financiare. Spre deosebire de un control fiscal, care asigură menținerea corectă a registrelor contabile și reflectă cu adevărat venitul impozabil al evaluatorului, precum și deducerile solicitate sunt efectiv făcute de către evaluator.
Concluzie
După ce am discutat, punctele de mai sus, se poate spune că auditul statutar și auditul fiscal sunt complet diferite. Cel din urmă este adesea un tip al celui dintâi. Prin urmare, domeniul de aplicare al inspecției statutare este mai larg decât cel fiscal. Auditul statutar este obligatoriu, pentru toate companiile, in timp ce auditul fiscal este obligatoriu pentru acei evaluatori, care indeplinesc conditiile Legii impozitului pe venit.
Diferențele înrudite
