Ce este UDAAP?
UDAAP este un acronim care se referă la acte sau practici neloiale, înșelătoare sau abuzive ale celor care oferă consumatorilor produse sau servicii financiare. UDAAP-urile sunt ilegale, conform Actului Dodd-Frank Wall Street Reform and Consumer Protection Act din 2010.
Biroul pentru Protecția Financiară a Consumatorului (CFPB) stabilește reguli cu privire la UDAAP, iar Comisia Federală pentru Comerț (FTC) ajută la aplicarea acestora.
Înțelegerea UDAAP
După criza financiară din 2008, autoritățile de reglementare au creat noi legi pentru a proteja consumatorii și pentru a crește încrederea consumatorilor în tranzacțiile financiare. Definirea și scoaterea în afara legii UDAAP au fost printre mulți pași în acest proces.
În general, legea nu acoperă vătămările emoționale, cu excepția eventualelor cazuri de hărțuire excesivă.
Guvernul nu stabilește care produse și servicii financiare sunt cele mai bune pentru consumatori, dar cere ca consumatorii să aibă acces la informații care să le permită să aleagă cele mai bune opțiuni pentru situația lor. Consumatorii ar trebui să fie nevoiți să ia doar măsuri rezonabile – nu cele impracticabile sau costisitoare – pentru a determina dacă achiziționarea anumitor produse sau servicii financiare este în interesul lor.
Dodd-Frank definește o practică neloială ca una care dăunează financiar consumatorilor și pe care consumatorii nu o pot evita în mod rezonabil. Prejudiciul nu trebuie să implice o sumă mare de bani.
Recomandări cheie
- Acronimul UDAAP se referă la acte sau practici neloiale, înșelătoare sau abuzive ale celor care oferă consumatorilor produse sau servicii financiare.
- În urma crizei financiare din 2008, autoritățile de reglementare au creat noi legi pentru a proteja consumatorii; definirea și scoaterea în afara legii UDAAP au fost printre mulți pași în acest proces.
- Furnizorilor de produse și servicii financiare nu li se permite să constrângă sau să înșele consumatorii să facă achiziții nedorite și nici să inducă în eroare consumatorii prin declarații specifice sau prin lipsa unei dezvăluiri clare și complete.
Conform legii, practicile neloiale nu au avantaje pentru consumatori sau pentru concurența de pe piață care ar face ca potențialul de prejudiciu să fie un compromis valid. În general, legea nu acoperă vătămările emoționale, cu excepția eventualelor cazuri de hărțuire excesivă. Furnizorilor de produse și servicii financiare nu li se permite să constrângă sau să înșele consumatorii să facă achiziții nedorite și nici să inducă în eroare consumatorii prin declarații specifice sau prin lipsa unei dezvăluiri clare și complete.
Exemple UDAAP
Următoarele sunt exemple de practici neloiale sau înșelătoare:
- Un creditor care păstrează un drept de drept asupra unei case pe care un consumator a plătit-o integral
- O companie de carduri de credit care emite cecuri consumatorilor, apoi refuză să onoreze cecurile fără a anunța acești consumatori
- O bancă care menține o relație cu un client care a comis fraudă în mod repetat
- Un dealer de mașini care face publicitate pentru leasing de mașini cu plata în avans de 0 USD fără a dezvălui în mod clar taxele asociate
- Un creditor ipotecar care promovează credite ipotecare cu rată fixă, dar vinde doar credite ipotecare cu rată ajustabilă
Autoritățile de reglementare evaluează în mod obișnuit produsele și serviciile financiare pentru posibilele surse de prejudiciu pentru consumatori.
În octombrie 2012, CFPB a ordonat trei filiale American Express să ramburseze aproximativ 85 de milioane de dolari către aproximativ 250.000 de clienți. CFPB a stabilit că filialele au prejudiciat consumatorii în interacțiuni, de la publicitatea cărților de credit la acceptarea plăților până la colectarea datoriilor. Biroul a constatat că consumatorii au fost înșelați cu privire la reducerile la carduri de credit și la beneficiile plății vechii datorii. CFPB a constatat, de asemenea, că unii solicitanți au fost tratați ilegal în mod diferit în funcție de vârsta lor, printre alte acuzații.
