Ce este o țintă operațională?
O țintă operațională este un număr specific, pentru o rată a dobânzii sau o altă măsură financiară, pe care o bancă centrală îl stabilește pentru a-și ghida politica monetară.
Odată stabilită ținta operațională, banca centrală își execută politicile, care sunt menite să slăbească sau să înăsprească oferta de bani în economie pentru a atinge și menține ținta.
Recomandări cheie
- Ținta operațională este un obiectiv intermediar care ghidează acțiunile de zi cu zi ale băncii centrale.
- O țintă operațională funcționează ca vitezometrul unei mașini, oferind băncii centrale feedback cu privire la succesul combustibilului monetar pe care l-a adăugat pentru a alimenta economia.
- Rezerva Federală a SUA utilizează rata dobânzii a fondurilor federale ca țintă operațională principală pentru politica monetară a SUA.
Înțelegerea unei ținte operaționale
Băncile centrale, cum ar fi Rezerva Federală a SUA, sunt însărcinate cu obiective care se referă la performanța economică generală a unei națiuni. Cu toate acestea, le lipsește capacitatea de a controla direct factori precum prețurile de consum sau produsul intern brut. Deci, ei aleg ținte intermediare de monitorizat.
Aceste ținte sunt variabile economice care pot fi direct afectate de politica monetară și sunt fie legate cauzal, fie cel puțin corelate cu performanța economică generală a unei națiuni. Obiectivele asupra cărora o bancă centrală alege să se concentreze se numesc ținte operaționale.
Cum este utilizată ținta operațională
O bancă centrală folosește o țintă operațională în același mod în care un șofer folosește vitezometrul într-o mașină. Un șofer dorește să ajungă de la Punctul A la Punctul B la o viteză care echilibrează oportunitatea cu siguranța. Șoferul nu poate controla direct viteza mașinii, ci doar poziția clapetei de accelerație care direcționează combustibilul către motor. Nici șoferul nu poate observa cu ușurință viteza mașinii, decât privind pe geam și ghicind cât de repede par să treacă obiectele de pe marginea drumului.
Deci, mașinile au un vitezometru, astfel încât șoferul să poată măsura cât de mult trebuie apăsată pedala de accelerație. Vitezometrul măsoară viteza de rotație sau arborele de transmisie sau roțile mașinii, care ar trebui să fie strâns corelate cu viteza la sol a mașinii și afișează util viteza estimată a mașinii pe un ecartament clar vizibil.
Prin vizualizarea acestui indicator și ajustând poziția clapetei de accelerație, o unitate poate alege și menține o viteză adecvată.
Ajustarea masei de bani
În mod similar, o bancă centrală alege o țintă operațională care o ajută să evalueze câți bani și credit să adauge sistemului bancar pentru a-și atinge și menține obiectivele de politică. Prea puțin, iar deflația datoriilor ar putea încetini economia. Prea mult și ar putea rezulta o economie supraîncălzită, o hiperinflație fulgerătoare sau un boom crack-up.
Banca centrală se confruntă cu o problemă similară cu cea a șoferului. Nu poate controla direct sau chiar observa cu ușurință factori precum inflația sau creșterea PIB-ului în timp real. În schimb, alege o variabilă economică sau o țintă operațională pe care o poate observa, pe care o poate influența direct prin politicile sale și care este strâns legată de măsurile finale ale performanței economice pe care dorește să le influențeze.
Țintele operaționale ale Rezervei Federale
Rezerva Federală a SUA utilizează ținte operaționale în implementarea de zi cu zi și pe termen lung a politicii monetare. Consiliul Rezervei Federale (FRB) decide cu privire la valoarea țintei operaționale la fiecare dintre ședințele sale regulate.
Consiliul utilizează apoi instrumente de politică monetară, în primul rând operațiuni permanente pe piață deschisă, pentru a atinge această țintă. O mare parte din obiectivul operațional vizează ajustări ale ratei fondurilor federale, o rată a dobânzii interbancare pe termen scurt.
Deciziile sale sunt publicate pe site-ul Federal Reserve.
Rata Fed Funds ca țintă
Fed își ajustează rata țintă dorită pentru rata fondurilor federale pe baza estimărilor sale privind condițiile economice actuale și viitoare și apoi cumpără sau vinde obligațiuni guvernamentale pentru a crește sau a reduce oferta de rezerve bancare disponibile pentru împrumuturi overnight între bănci.
Face acest lucru cu așteptarea că acest lucru va influența, la rândul său, volumul împrumuturilor bancare în economie și, prin urmare, performanța economică generală.
Fed folosește, de asemenea, anunțuri publice despre ținta operațională ca un instrument suplimentar al politicii monetare, pentru a comunica îndrumări privind ratele țintă viitoare probabile pentru a gestiona așteptările pieței.
