Ce este o judecată?
Hotărârea este o hotărâre judecătorească, formulată într-o hotărâre judecătorească, care judecă un litigiu între două părți prin determinarea drepturilor și obligațiilor fiecărei părți. O hotărâre poate solicita compensații bănești sau transfer de proprietate de la o parte la alta. Hotărârile judecătorești pot avea, de asemenea, cerințe non-monetare, cum ar fi instruirea unei părți să presteze un serviciu pentru cealaltă.
Recomandări cheie
- Hotărârea judecătorească este o hotărâre judecătorească care soluționează un litigiu dintre două părți prin stabilirea drepturilor și obligațiilor fiecărei părți.
- Hotărârile sunt clasificate ca in personam, in remsau cvasi in rem.
- Hotărârile judecătorești sunt de obicei monetare, dar pot fi și nemonetare și sunt executorii din punct de vedere legal.
- În timp ce hotărârile civile soluționează litigiile dintre persoane private, o hotărâre penală este rezultatul acțiunii în justiție a guvernului pentru încălcarea legilor penale.
- Creditorii pot încasa o hotărâre bănească prin sechestrarea banilor sau bunurilor unui debitor.
Înțelegerea unei judecăți
Hotărârile judecătorești sunt clasificate astfel:
- In personam este cel mai comun tip de judecată care ține o entitate personal răspunzătoare față de alta.
- In rem impune o răspundere generală asupra unui lucru, cum ar fi proprietatea, dar nu răspunde personală.
- Cvasi in rem determină drepturile unui individ, mai degrabă decât ale tuturor părților, într-un anumit lucru, cum ar fi proprietatea.
Hotărârile sunt de obicei monetare, dar pot fi și nemonetare.
- Judecata monetara: Dacă cineva a fost vătămat într-un fel, va căuta să rezolve disputa în instanță și să colecteze daune prin depunerea unui proces. Hotărârea judecătorească care rezultă îl obligă pe cel care pierde procesul respectiv să plătească câștigătorului o anumită sumă de bani.
- Judecata nemonetara: Un antreprenor poate fi obligat să finalizeze o lucrare, mai degrabă decât să rezolve disputa plătind bani.
consideratii speciale
De cele mai multe ori, o judecată va fi pentru o sumă de bani, deoarece banii sunt cea mai potrivită formă de compensare pentru prejudiciu. O judecată, plătită sau neplătită, va rămâne în raportul de credit al debitorului timp de șapte ani, dar va avea un efect mai rău asupra scorului de credit al debitorului dacă nu este plătită.
Pentru câștigătorul unui proces, o hotărâre judecătorească este doar primul pas în obținerea banilor care îi sunt datorați. De fapt, colectarea banilor de la debitor poate fi un proces lung, anevoios și nu întotdeauna de succes. Cu toate acestea, hotărârile judecătorești sunt executorii din punct de vedere juridic. Așadar, dacă debitorul nu plătește în mod voluntar hotărârea, creditorul poate lua măsuri precum efectuarea unei examinări a debitorului, sechestrarea conturilor bancare, plasarea unui drept de drept asupra proprietății debitorului sau angajarea unui recuperator de creanțe.
Câștigarea unei hotărâri judecătorești poate fi doar primul pas către colectarea unei datorii. În timp ce hotărârile sunt obligatorii din punct de vedere juridic, colectarea plăților este un proces costisitor și adesea inutil.
Exemplu de judecată
De exemplu, dacă un împrumutat nu rambursează un împrumut sau o datorie de card de credit, împrumutatul sau creditorul poate obține o hotărâre prin care să-l oblige pe împrumutat să plătească. Ca un alt exemplu, un proprietar care a evacuat un chiriaș pentru că nu a plătit chiria ar putea intenta un proces pentru a colecta chiria neplătită, iar dacă proprietarul a câștigat procesul, ar avea ca rezultat o judecată împotriva chiriașului.
Într-un context de reglementare, mulți pârâți corporativi caută să ajungă la o înțelegere negociată, mai degrabă decât să riște un proces de litigiu costisitor și imprevizibil. Când s-a descoperit că angajații Wells Fargo au fraudat milioane de clienți pentru a-și îmbunătăți propriile valori de performanță, banca a acceptat în cele din urmă să plătească amenzi de 3 miliarde de dolari pentru a-și rezolva răspunderile civile și penale. Ei au fost, de asemenea, forțați să-și îmbunătățească măsurile de conformitate și să elimine managerii superiori care au fost trecuti cu vederea amploarea fraudei.
Scandalul, care a ieșit la iveală pentru prima dată în 2016, a fost o lovitură severă pentru reputația zdrobită a băncii și o lovitură și mai mare pentru prețul acțiunilor acesteia. Deși acțiunile Wells Fargo au crescut odată cu restul pieței în următorii cinci ani, banca a continuat să plătească penalități civile, acțiunile scăzând cu fiecare nouă acțiune de executare. Pe lângă acțiunile de reglementare, banca se confruntă și cu litigii din partea investitorilor care cred că au fost fraudați de conducerea Wells Fargo.
În timp ce creditorii pot confisca proprietăți în colectarea unei hotărâri judecătorești, majoritatea statelor oferă scutiri pentru anumite tipuri de proprietate, cum ar fi o casă principală sau un vehicul personal.
Hotărârile civile vs. Hotărârile penale
Instanțele din Statele Unite fac distincție între două tipuri diferite de acțiuni: civile și penale. Acțiunile civile reprezintă dispute între două persoane sau organizații. De exemplu, un client poate solicita o judecată civilă împotriva unei companii pentru un contract încălcat, sau doi vecini pot căuta căi de atac într-un litigiu de proprietate. Aceste tipuri de hotărâri determină, de obicei, compensații bănești pentru partea vătămată, dar pot implica, de asemenea, amenzi sau penalități suplimentare.
În comparație, o hotărâre penală solicită pedepse pentru încălcări ale legii penale, cum ar fi furtul sau frauda. În timp ce cauzele civile sunt de obicei între persoane private, cauzele penale sunt lansate de avocații care reprezintă guvernul însuși. Pe lângă amenzile și sancțiunile bănești, hotărârile penale pot implica și pedeapsa cu închisoarea sau pierderea anumitor drepturi sau privilegii legale.
Concluzia
Hotărârile judecătorești joacă un rol important în economia de piață. În instanțele civile, hotărârile judecătorești sunt folosite pentru executarea contractelor și protejarea drepturilor de proprietate. În cazuri mai grave, hotărârile judecătorești pot aplica și pedepse pentru încălcări penale, cum ar fi furtul, frauda sau violența.
Ce este o judecată sumară?
O hotărâre sumară este o hotărâre pronunțată de către o instanță sau un judecător fără a desfășura un proces complet. Oricare dintre părți într-un litigiu juridic poate solicita o judecată sumară, cu condiția să nu existe un dezacord cu privire la faptele materiale ale cazului. Acest lucru permite ambilor justițiabili să evite cheltuielile unui proces complet. Cu toate acestea, dacă o parte solicită o judecată sumară, judecătorul va examina întotdeauna faptele în lumina cea mai favorabilă oponentului său. Din acest motiv, majoritatea părților la un proces vor evita o judecată sumară, cu excepția cazului în care consideră că legea este ferm de partea lor.
Cum poți evita să plătești o judecată?
În timp ce o judecată nu trebuie ignorată, există modalități de a proteja unele proprietăți împotriva colectării. Majoritatea legilor de stat oferă scutiri care protejează anumite tipuri de proprietate, cum ar fi o casă principală sau un vehicul, atâta timp cât valoarea proprietății respective este sub o anumită limită.
În plus, unele tipuri de bunuri personale pot fi protejate în temeiul unui faliment din capitolul 7, permițând debitorilor să își îndeplinească obligațiile fără a renunța la proprietatea lor de bază.
Ce este o judecată implicită?
O hotărâre implicită este o hotărâre a unei instanțe sau a unui judecător care favorizează puternic una dintre părți într-un proces, din cauza unui eșec al părții adverse. De obicei, acest lucru se întâmplă atunci când una dintre părți nu se prezintă în instanță sau pierde un termen limită pentru a-și prezenta argumentul. Cu rare excepții, hotărârile implicite sunt pe deplin obligatorii și sunt extrem de dificil de anulat.
Ce bunuri personale pot fi sechestrate într-o hotărâre judecătorească?
Atunci când colectează o hotărâre, creditorii pot încerca să sechestreze orice proprietate care nu este scutită de legile statului. Acestea pot include proprietăți imobiliare, vehicule, conturi bancare, valori mobiliare, salarii sau chiar creanțe viitoare asupra proprietății. Cu toate acestea, legile de stat vă permit adesea să păstrați anumite proprietăți până la o anumită sumă, iar debitorii pot fi capabili să protejeze orice proprietate dacă pierderea acesteia le-ar cauza dificultăți nejustificate. În plus, majoritatea creditorilor nu vor urmări, în general, proprietăți personale corporale, cum ar fi bijuterii sau îmbrăcăminte, cu excepția cazului în care acestea sunt deosebit de valoroase.
Ce este o garanție pentru judecată?
Un drept de garanție este o hotărâre judecătorească care permite unei părți să ia în posesia proprietății alteia, de obicei în satisfacerea unei datorii sau a unei obligații similare. O garanție judecătorească permite creditorului să preia bunurile reale sau personale ale debitorilor, cum ar fi case, vehicule sau alte bunuri personale.
