Ce este capitalul fizic?
Capitalul fizic este unul dintre ceea ce economiștii numesc cei trei factori principali ai producției. Constă din bunuri tangibile, produse de om, care ajută la procesul de creare a unui produs sau serviciu. Mașinile, clădirile, consumabilele de birou sau de depozit, vehiculele și computerele pe care o companie le deține sunt toate considerate parte din capitalul său fizic.
Recomandări cheie
- În teoria economică, capitalul fizic este unul dintre cei trei factori de producție.
- Capitalul fizic constă din obiecte tangibile, create de om, pe care o companie le cumpără sau le investește și le folosește pentru a produce bunuri.
- Elementele de capital fizic, cum ar fi echipamentele de producție, intră și ele în categoria capitalului fix, ceea ce înseamnă că sunt reutilizabile și nu sunt consumate în timpul procesului de producție.
Explicarea capitalului fizic
În teoria economică neoclasică, factorii de producție sunt inputurile necesare pentru a se angaja în producția de bunuri sau servicii în căutarea profitului. Economiștii sunt în general de acord că există trei factori principali de producție.
1. Terenuri, resurse naturale și imobiliare
Acești factori includ terenul sau proprietatea pe care sunt construite fabricile, instalațiile de transport și magazinele. Resursele naturale care ies din pământ, precum porumbul necesar pentru a face chipsuri de tortilla sau minereul de fier folosit pentru a face oțel, se încadrează și ele în această categorie.
2. Capitalul uman
Acest factor include forța de muncă și alte resurse pe care oamenii le pot oferi – educație, experiență sau abilități unice – care contribuie la procesul de producție.
3. Capitalul fizic
Denumit uneori pur și simplu „capital”, acest factor include articole sau produse create de om care fac posibil procesul de fabricație sau îi permit să funcționeze fără probleme. Unele tipuri de capital fizic sunt direct implicate în producție, cum ar fi echipamentele de sudură care fuzionează părți ale unei mașini pe podeaua fabricii. Alții sunt implicați indirect, cum ar fi computerele și imprimantele din sediul executiv.
Capital fizic și startup-uri
Companiile noi sau startup investesc în capitalul fizic la începutul ciclului lor de viață, adesea înainte de a produce un singur bun sau de a-și asigura primul client. De exemplu, o companie care produce cuptoare cu microunde trebuie să facă mai multe investiții înainte de a putea vinde un singur dispozitiv: firma trebuie să construiască o fabrică, să achiziționeze utilajele de care are nevoie pentru fabricarea și asamblarea cuptoarelor și, în sfârșit, trebuie să creeze câteva dispozitive de probă înainte orice magazine își transportă produsul.
Acumularea de capital fizic cu firmele consacrate și investițiile asociate necesare pot reprezenta o barieră semnificativă în calea intrării noilor companii, în special pentru cele din industriile intensive în producție.
Diversificarea capitalului fizic este o măsură a nivelului de diversificare într-o anumită industrie. În consecință, din perspectiva capitalului fizic, înființarea unei noi firme de avocatură este mult mai ușoară decât deschiderea unei noi fabrici de producție. Teoretic, un avocat ar avea nevoie doar de un birou – poate chiar de un birou – de un telefon și de un computer. Cantitatea relativ mică de capital fizic este motivul, ar putea argumenta un economist, că firmele de avocatură depășesc numărul producătorilor de oțel cu o marjă semnificativă.
Exemplu de capital fizic
Experții sunt de acord că capitalul fizic este un aspect important în evaluarea unei companii. În mod ciudat, totuși, poate fi și unul dintre cele mai dificile atuuri de evaluat. În primul rând, poate exista dezacord cu privire la ceea ce reprezintă exact capitalul fizic – economiștii nu sunt adesea de acord cu privire la parametrii exacti ai celor trei factori de producție.
De exemplu, luați sediul corporativ al companiei Coca-Cola din Atlanta. Unii ar putea considera campusul lor de clădiri de birouri drept capital fizic, deoarece sunt structuri create de om. Alții ar putea considera piața corporativă ca fiind în categoria terenuri/imobiliare.
În al doilea rând, capitalul fizic este adesea relativ nelichid, deoarece este de obicei conceput pentru a îndeplini un anumit scop. Aparatul care pune capace pe sticlele emblematice de sifon Coca-Cola nu va fi de mare folos nimănui din afara unei alte companii de băuturi – și poate nici atunci, având în vedere că aparatul este probabil proiectat pentru a se potrivi dimensiunii și formei sticlărie unică de Coca Cola.
Majoritatea obiectelor de capital fizic sunt, de asemenea, capital fix, adică nu sunt consumate sau distruse în timpul producției efective a unui bun sau serviciu, ci sunt reutilizabile. Ca atare, un element de capital fix are valoare pe termen lung, dar această valoare se poate modifica în timp. De obicei, scade.
Din nou, echipamentele de producție sunt un exemplu excelent – pe măsură ce mașina îmbătrânește, devine mult mai puțin valoroasă; de aceea, investițiile cu capital fix sunt de obicei amortizate pe situațiile contabile ale companiei pe o perioadă lungă (deseori decenii).
Pe de altă parte, valoarea capitalului fizic poate crește în valoare dacă activul în sine este modernizat sau există modificări ale firmei care îi afectează valoarea.
