Ce este un canal ascendent?
Un canal ascendent este acțiunea prețului cuprinsă între liniile paralele înclinate în sus. Maxime mai mari și minime mai mari caracterizează acest model de preț. Analiștii tehnici construiesc un canal ascendent desenând o linie de tendință inferioară care leagă minimele de swing și o linie de canal superioară care unește maximele de swing.
Omologul opus al modelului este canalul descendent.
Recomandări cheie
- Un canal ascendent este utilizat în analiza tehnică pentru a arăta o tendință ascendentă a prețului unui titlu.
- Este format din două linii de tendință înclinate pozitive trasate deasupra și dedesubtul unei serii de prețuri care descriu nivelurile de rezistență și, respectiv, de suport.
- Canalele sunt utilizate în mod obișnuit în analiza tehnică pentru a confirma tendințele și pentru a identifica erupții și inversări.
Înțelegerea canalelor ascendente
În cadrul unui canal ascendent, prețul nu rămâne întotdeauna în întregime cuprins în liniile paralele ale modelului, ci arată în schimb zone de sprijin și rezistență pe care comercianții le pot folosi pentru a stabili ordine de stop-loss și ținte de profit. O spargere deasupra unui canal ascendent poate semnala continuarea mișcării în sus, în timp ce o defecțiune sub un canal ascendent poate indica o posibilă schimbare a tendinței.
Canalele crescătoare arată o tendință ascendentă clar definită. Comercianții pot schimba tranzacțiile între nivelurile de suport și rezistență ale modelului sau pot tranzacționa în direcția unei erupții sau defalcări.
Tranzacționarea canalului ascendent
- Sprijin și rezistență: Comercianții ar putea deschide o poziție lungă atunci când prețul unei acțiuni atinge linia de tendință inferioară a canalului ascendent și ar putea părăsi tranzacția atunci când prețul se apropie de linia superioară a canalului. Un ordin stop-loss ar trebui plasat ușor sub linia de tendință inferioară pentru a preveni pierderile în cazul în care prețul titlului se inversează brusc. Comercianții care folosesc această strategie ar trebui să se asigure că există suficientă distanță între liniile paralele ale modelului pentru a seta un raport adecvat risc/recompensă. De exemplu, dacă un comerciant plasează un stop de 5 USD, lățimea canalului ascendent ar trebui să fie de minim 10 USD pentru a permite un raport risc/recompensă de 1:2.
- Erupții: Comercianții ar putea cumpăra o acțiune atunci când prețul acestuia depășește linia superioară a canalului a unui canal ascendent. Este prudent să folosiți alți indicatori tehnici pentru a confirma erupția. De exemplu, comercianții ar putea cere ca o creștere semnificativă a volumului să însoțească erupția și să nu existe rezistență generală pe graficele cu interval de timp mai înalt.
- Avarii: Înainte ca comercianții să ia o poziție scurtă atunci când prețul scade sub linia inferioară a canalului unui canal ascendent, ar trebui să caute alte semne care arată slăbiciune în model. Prețul care nu ajunge frecvent la linia superioară a tendinței este un astfel de semn de avertizare. De asemenea, comercianții ar trebui să caute divergențele negative între un indicator popular, cum ar fi indicele de putere relativă (RSI) și preț. De exemplu, dacă prețul unei acțiuni atinge maxime mai mari în canalul ascendent, dar indicatorul face maxime mai scăzute, acest lucru sugerează că impulsul ascendent este în scădere.
Canal ascendent vs. Canale plic
Canalele anvelope sunt o altă formație de canal populară care poate încorpora atât modele de canale descendente, cât și ascendente.
Canalele plic sunt de obicei folosite pentru a grafica și analiza mișcarea prețului unui titlu pe o perioadă mai lungă de timp, în timp ce canalele crescătoare și descrescătoare pot fi benefice pentru graficarea prețului unui titlu imediat după o inversare. Liniile de tendință se pot baza pe medii mobile sau pe maxime și minime pe intervale specificate.
Două dintre cele mai comune canale plic includ Bollinger Bands și Donchian Channels.