Ce este bioremedierea?
Bioremedierea este o ramură a biotehnologiei care utilizează organisme vii, cum ar fi microbii și bacteriile, pentru îndepărtarea contaminanților, poluanților și toxinelor din sol, apă și alte medii. Bioremedierea poate fi utilizată pentru a curăța apele subterane contaminate sau probleme de mediu, cum ar fi scurgerile de petrol.
Recomandări cheie
- Bioremedierea este o ramură a biotehnologiei care utilizează organisme vii, cum ar fi microbii și bacteriile, pentru îndepărtarea contaminanților, poluanților și toxinelor din sol, apă și alte medii.
- Bioremedierea este utilizată pentru curățarea scurgerilor de petrol sau a apelor subterane contaminate.
- Bioremedierea se poate face „in situ” – la locul contaminării – sau „ex situ” – departe de amplasament.
Cum funcționează bioremedierea
Bioremedierea se bazează pe stimularea creșterii anumitor microbi care utilizează contaminanți precum uleiul, solvenții și pesticidele pentru surse de hrană și energie. Acești microbi transformă contaminanții în cantități mici de apă, precum și gaze inofensive precum dioxidul de carbon.
Bioremedierea necesită o combinație de temperatură, nutrienți și alimente potrivite. Absența acestor elemente poate prelungi curățarea contaminanților. Condițiile care sunt nefavorabile pentru bioremediere pot fi îmbunătățite prin adăugarea de „amendamente” la mediu, cum ar fi melasă, ulei vegetal sau aer simplu. Aceste modificări optimizează condițiile pentru ca microbii să înflorească, accelerând astfel finalizarea procesului de bioremediere.
Bioremedierea se poate face fie „in situ”, care se află la locul contaminării în sine, fie „ex situ”, care este o locație departe de sit. Bioremedierea ex situ poate fi necesară dacă clima este prea rece pentru a susține activitatea microbilor sau dacă solul este prea dens pentru ca nutrienții să se distribuie uniform. Bioremedierea ex situ poate necesita excavarea și curățarea solului deasupra solului, ceea ce poate adăuga costuri semnificative procesului.
Procesul de bioremediere poate dura de la câteva luni până la câțiva ani, în funcție de variabile precum dimensiunea zonei contaminate, concentrația de contaminanți, temperatura, densitatea solului și dacă bioremedierea va avea loc in situ sau ex situ.
Avantajele bioremedierii
Bioremedierea oferă numeroase avantaje față de alte metode de curățare. Bazându-se exclusiv pe procese naturale, reduce la minimum daunele aduse ecosistemelor. Bioremedierea are loc adesea în subteran, unde amendamentele și microbii pot fi pompați pentru a curăța contaminanții din apele subterane și din sol. În consecință, bioremedierea nu perturbă comunitățile din apropiere la fel de mult ca alte metodologii de curățare.
Procesul de bioremediere creează relativ puține produse secundare dăunătoare (în principal datorită faptului că contaminanții și poluanții sunt transformați în apă și gaze inofensive precum dioxidul de carbon). În cele din urmă, bioremedierea este mai ieftină decât majoritatea metodelor de curățare, deoarece nu necesită echipament substanțial sau forță de muncă. Până la sfârșitul anului 2018, Agenția pentru Protecția Mediului din Statele Unite (EPA) a adus activități de bioremediere într-un total de 1.507 de locații.
Exemplu de bioremediere
În 1989, petrolierul Exxon Valdez a eșuat în largul coastei Alaska; cisternul a ajuns să verse aproximativ 11 milioane de galoane de petrol. Aproximativ în aceeași perioadă, bioremedierea câștiga tracțiune ca opțiune viabilă pentru curățarea petrolului. Ambele EPA și Exxon Mobil Corporation (XOM) au început să testeze diferiți compuși. Testele inițiale privind eficacitatea bioremedierii au părut promițătoare.
Între 1989 și 1990, peste 100.000 de kilograme de îngrășământ au fost aplicate în peste 2000 de aplicații în zonele afectate. Până la jumătatea anului 1992, curățarea a fost considerată finalizată, iar îngrășământul a degradat aproape toți compușii petrolului.
